ORIGINEA SPECIILOR PDF

Mie persorral imi este deosebit de greu s[ judec pe acest gigant. De aceea voi cere publicului cititor si-mi? Aceasta este cu atit mai natural, cu cit publicului nostru ii este cunoscutd doctrina lui Darwin de mult, iar cei care n-au avut posibilitatea s-o cunoascd dupd documentele secolului trecut ilu avut 1. Prima parte sI fie consacratir unora din problemele darwinisrnului. A doua parte am dori sd redea sumar lupta pentru darwinism, felul cum unii din cercetatorii no;tri au dezvoltat darwinismul precum gi felul cum este el raspindit in masele largi din tara noastrd. Ea apare pe o anumitli treapta de dezvoltare a societiifii gi in urma unui anumit nivel al evoluliei ;tiinlelor naturii.

Author:Meshura Fegrel
Country:United Arab Emirates
Language:English (Spanish)
Genre:Love
Published (Last):5 June 2019
Pages:18
PDF File Size:1.9 Mb
ePub File Size:13.91 Mb
ISBN:808-9-88711-398-6
Downloads:45067
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Tashakar



Mie persorral imi este deosebit de greu s[ judec pe acest gigant. De aceea voi cere publicului cititor si-mi? Aceasta este cu atit mai natural, cu cit publicului nostru ii este cunoscutd doctrina lui Darwin de mult, iar cei care n-au avut posibilitatea s-o cunoascd dupd documentele secolului trecut ilu avut 1.

Prima parte sI fie consacratir unora din problemele darwinisrnului. A doua parte am dori sd redea sumar lupta pentru darwinism, felul cum unii din cercetatorii no;tri au dezvoltat darwinismul precum gi felul cum este el raspindit in masele largi din tara noastrd. Ea apare pe o anumitli treapta de dezvoltare a societiifii gi in urma unui anumit nivel al evoluliei ;tiinlelor naturii. Engels, care descrie minunat trecerea de la feudatism la capitalism 2, ne arati trasaturile esenliale ale acestei evolulii a ;tiinlelor.

Mai intii ele s-au emancipat de teologie, incepind cu Copernic, continutnd cu Kepler, Nervton, Kant ;i Laplace - in domeniul fizicii qi astronomiei iar mai pe urm;i, in secolul XVIII ;i rnai ales in secolul XIX emanciparea aceasta a atins multe alte dornenii ale Stiintelor naturii.

L[, t. XXIIi ;i urmitoarele. Yezi F. Engels, Dialectica naturii, E. Aceastd metodd a avut o temeinici justificare istoricd. I e pe aceastd treapta nretafizicit.

Elementele dialectice apar in unele din operele precursorilor lui Darwin, iar? Alt aspect al acestei evolulii" subliniati de citeva ori de Engels. Sistemul de clasificare al lui Linne, cu tot aspectul sdu artificial, reprezinta o depagire a acestei metatizici vechi.

Vechea metafiziclt devine o piedicd pentru dezvoltarea mai departe a gtiinlei. Fixismul lui Linne este atacat de cdtre doi din contemporanii sai. Duchesne in descoperd formarea unci varietdti. Pentru Duchesne speciile nu sint fixe. Prin toat[ opeja sa, Wolff infirmd teoria preformistd medievalS. Wolff crede intr-o for! Dar pe linga aceastd concesie facut[ vitalismului, in operele lui Wolff gasim qi unele elemente dialectice. Din ou se dezvolti foilele embrionare, care sint calitativ complet diferite de structura oului.

Les transforntations brusques des 1tres vivu,tls, Bihl. Paris, l9ltl, p. Wolff n-a putut aduce in spriiinul teoriei sale decit un numdr rnic de fapte. Cercetririle lui Wolff au rdmas multd vreme neluate in seamli.

Darwin ;i contirruatorii s5i de azi folosesc din plin teoria epigerrezei. IVlersul inainte n-a fost nici usor, nici in linie clreaptd. Lupta dintre vechi si nou s-a dus intcns, deviind uneori de la rpersul inainte prin teorii farn ieqire de exemplu teoria catastrofelor a lui Cuvier , sau pro.. Bacr t. Ne vorn opri pu! Personalitartea si opera acestuia sint in general suficient de cunosctlte, ceea ce ne scute;te de a le analiza in detaliu.

Impresia multor lriologi materiali;ti este insd ci opera lui Lamarck e insuficient cnnoscutii si uneori cieformati de aprecieri nejustc. Larnarck atacd puteriric fixismul metafizic, strirdtlindu-se si. De acei. Lamarck consider[ fiinfele in devenire. Evolulia incepe de la simplu spr:e complexAr exista, dupi Lanrarck. Aceste varialii se transrnit ereditar. Lamarck ricliclr la. Numai mediul are rol morf clgen, transformator. Dar teridinfa continua la transformare nu explicA dece mai existd ;i azi fiinie cu o structurit rrimitivir.

Lamarck gi-a dat seama de aceastd slSbiciune a concepliei sale si a fost obligat s-o corll"rleteze cu o altd teorie qi anume teoria credrii continue de fiinle noi teoria arhigoniei. Darwin combate cu multd seriozitate teoria tendinlei continue la variafii, dovedind cii, pe linga :lernentul vitalist pe care-l conline, aceastd teorie este infirmatd de realitatea obiectivd, care arati :a varialia poate continua un numdr de generalti, iar apoi se poate opri.

Jaci imprejurdrile o impun. Teoria arhigoniei a lui Lamarck, sau aceea a plasmogoniei a lui Haeckel, constituie 9i azi obi:ctul unei vii disculii contradictorii.

Nu reLrleste sii descopere eiemeute aie ;altului calitativ qi ale unitalii contrariilor. Stilul sau nu este suficient de clar intotdeauna Lar teorelizarea sa aga cum am aritat tiu se spriin[, deseori, pe dovezi convingitoare.

Din toate aceste motive, ctt tot simburele pozitiv, deosebit le valoros al acestei concepjii, ea a fost ugor comb[tutd de Cr-rvier si cle al1ii. Totu;i conceplia lui L-amarck nu a fost datl uitdrii.

Ea ;i-a fdcut un drum important ;i a avut in general o influen9i, rrai mare decit se crede asupra contemporanilor sdi. Aceastrl alirmalie a noastrii se sprijind pe o serie je documente istorice care dovedesc c. I lamarckismul n-a incetat s[ fie luat in considerar. Curn vom ardta intr-un paragraf urmdtor, Darwin nu a avut pdreri bune despre Lamarck ;i nu i-a recunoscut locul pe care-l meritd.

S-a ndscrit ;i dezvoltat cirimia biologicS. Fizica a fiicut gi ear progrese mari. Toate aceste progrese Jlidsau prosibilitatea stabilirii unei concepfii de ansamblu asupra gtiinlelor naturii, concepfie pe care I edificat-o Darrvin. Putem afirma cd acest proces continud gi azi, dupl- triumful darwinismului.

El este in mare mdsurd o corise,;in i a ridicarii gtiin elor naturii ,e o treapti nouit, prin cei doi mari darwinigti ai secolului nostrLr: I. Pavlov ;i I. Cunoagtern azi o r:arte din legile interne ale fenomenelor fizice. Aceasti posibilitate se datoreqte in mdsur[ inegald, dar totuqi mare, tuturor savan,tilor care din antichitate qi pina in zilele noastre au colaborat. Darwin mai are marele merit de a fi ardtat omului puterea sa de a transforma natura inconjuriitoare, putere care depdge;te cu mult pe a tuturor celorlalte fiinge.

Accasta nu micgoreazir de loc meritele lui Darwin in demonstrarea puterii omului de a transforma natura. Este natural ca omul. Fiul sdu. El dd in sorijinul afirmaliilor sale numeroase citate judicios alese si totdeauna dirr sursii directit. Irwin r pe bazd de documente olografe redd. Engels, 1 ialectica naturii, E,. Dar el n-a virzul importanla fetctorilor sociali in procesul de transfornrare a n-raimutei in om.

SHELDA DEBOWSKI KNOWLEDGE MANAGEMENT PDF

Originea speciilor - Charles Darwin

Review-uri 1 In data de 27 decembrie , tanarul naturalist Charles Darwin parasea portul Plymouth la bordul corabiei Beagle. In urmatorii cinci ani, Darwin a cercetat plante si animale de pe cuprinsul lumii, adunand o serie de dovezi ce vor culmina intr-una dintre cele mai mari descoperiri din istoria omenirii: teoria evolutiei prin selectie naturala. In cartea Originea speciilor, aparuta dupa 28 de ani, in , Darwin prezinta descoperirea sa epocala, care avea sa schimbe pentru totdeauna felul in care oamenii se vad pe ei insisi si lumea in care traiesc. Aici, el demonstreaza intr-un mod convingator realitatea evolutiei, si anume faptul ca nu este posibil ca animalele si plantele existente sa fi aparut in mod separat, ci trebuie sa se fi transformat cu incetul din stramosi comuni.

CHROMATOGRAPHIE EN PHASE GAZEUSE COUPLE LA SPECTROMTRIE DE MASSE PDF

Originea Speciilor

.

CZASOPISMO MEANDER PDF

.

Related Articles